Psihologie-Sociala

 




Structura particulară a grupurilor în funcţie de sex

în ceea ce priveşte sexele, faptul că Tajfel subliniază importanţa emoţională şi judecăţile de valoare cu privire la apartenenţa la un anumit grup este deosebit de important. O analiză istorică a reprezentărilor sociale ale sexelor demonstrează că este cvasi-universal mai avantajoasă apartenenţa la grupul masculin (Laqueur, 1990). Sociolingvistul Eckert (1989) sugerează că natura reciprocă a relaţiilor între grupurile masculine şi feminine, ca şi punerea în valoare asimetrică a bărbaţilor şi femeilor, alterează dinamica inter-grupuri. Cu toate că identitatea grupurilor etnice se construieşte pe baza unor comparaţii cu membrii străini grupului, Eckert sugerează că aceste comparaţii în funcţie de sex se stabilesc în interiorul grupului, altfel spus, bărbaţii se compară cu alţi bărbaţi deoarece comparaţia cu femeile le pare înjositoare. în consecinţă, femeile se compară cu alte femei, chiar dacă sînt conştiente că poziţia lor este definită de bărbaţi.

Identităţi sexuale sociale: un model european

Formulare iniţială

în colaborare cu Gerard Duveen, am propus un model de studiu al diferenţelor între sexe bazat pe teoriile sociopsihologice europene (Duveen şi Lloyd, 1986). Am conceput acest model în scopul explorării teoretice a interfeţei individ/ societate, luînd în considerare rezultatele unui studiu asupra comportamentului unor copii de vîrstă fragedă în prezenţa unor jucării caracterizate prin gen şi a modului în care ei discern intelectual această caracteristică (Lloyd, 1987). Am folosit lucrările lui Moscovici (1981) şi teoria sa privind reprezentările sociale, ca de altfel şi formularea lui Tajfel (1981 ; 1982) privind relaţiile între grupuri. Noi sugerăm următorul lucru: copiii se nasc într-o societate dată şi devin indivizi competenţi, funcţionînd conform anumitor identităţi sociale, în măsura în care îşi reconstruiesc pentru ei înşişi reprezentările sociale ale grupurilor importante din cadrul societăţii lor. Urmînd modelul lui Tajfel, afirmăm că expresia identităţilor sociale este influenţată de dinamica relaţiilor dintre grupuri.

Evaluarea datelor

într-un mod deosebit de convingător, Eagly afirmă că, pentru evaluarea cunoştinţelor moderne în materie de comportament social privind diferenţele între , sexe, este necesară munca în cadrul paradigmei experimentale a psihologiei sociale americane. Eagly admite că, în acest scop, trebuie folosite date experimentale obţinute îndeosebi din întîlnirile pe termen scurt cu persoane străine. Deşi posibilităţile de generalizare a unor asemenea rezultate sînt limitate, acest tip de situaţie pune clar în evidenţă rolurile legate de fiecare dintre sexe şi permite previziunea diferenţelor de comportament social al individului, în funcţie de apartenenţa la unul sau altul dintre sexe. în studiile efectuate pe teren, în context natural, cercetătorii au mai puţin posibilitatea unui control, astfel încît comportamentul individual riscă să fie determinat de rolul specific cerut de situaţie.

Modelul conceptual elaborat de Eagly

Modelul lui Eagly se bazează pe faptul că rolul atribuit fiecăruia dintre sexe este un ansamblu de aşteptări consensuale funcţionînd ca o normă în influenţa pe care o exercită asupra comportamentului membrilor unui grup. Aceste aşteptări se bazează nu numai pe comportamentul individului, ci şi al celorlalţi. Funcţia normativă a stereotipurilor privind sexele este evidentă îndeosebi în situaţiile de laborator, atunci cînd alţi factori (cum ar fi vîrsta şi nivelul de învăţămînt) sînt echivalenţi, iar sexul constituie unica variabilă principală manipulată. în acest context, conformitatea cu rolurile legate de sexul lor exercită o influenţă semnificativă asupra comportamentului bărbaţilor şi femeilor, evidenţiind diferenţe cuantificabile în media performanţelor lor.

Roluri sociale: o explicaţie sociopsihologică americană

Eagly (1987) a abordat psihologia diferenţelor între sexe din punctul de vedere al psihologiei sociale, adoptînd o poziţiei teoretică novatoare şi luînd serios în considerare problemele metodologice. Punctul său de plecare este contrastul dintre două tradiţii de cercetare în psihologie. Pe de o parte, avem studiile asupra diferenţelor între sexe, de tipul celor menţionate anterior. Acestea au adus puţine probe coerente privind numeroasele diferenţe majore dintre performanţele medii masculine şi feminine..Pe de altă parte, sondajele efectuate în rîndul unui public larg au arătat că oamenii obişnuiţi au numeroase convingeri în ceea ce priveşte diferenţele dintre bărbaţi şi femei (Ashmore, Del Boca şi Wohlers, 1986). Aceste studii vizînd clişee în legătură cu sexele indică faptul că, în viaţa socială, femeile sînt percepute ca fiinţe animate de grija pentru binele celorlalţi, în timp ce bărbaţii personifică încrederea în sine şi hotărîrea. Se observă constant că posturile ocupate de bărbaţi beneficiază de un mai mare prestigiu şi o mai mare putere decît cele ocupate de femei.

Consideraţii teoretice

Desigur, disputa privind calitatea datelor pe care se bazează confirmarea sau infirmarea, diferenţelor de performanţă medie între bărbaţi şi femei este importantă, dar aceasta din urmă nu poate fi disociată de problema mai importantă pe care o ridică fundamentul teoretic al studiului diferenţelor dintre sexe. într-adevăr, acest domeniu nu dispune de nici un model specific şi problema de a şti dacă diferenţele sînt determinate de ceva înnăscut sau dobîndit a avut un larg ecou în polemicile declanşate de disputa asupra inteligenţei. Cu toate că au recunoscut rolul anumitor factori exteriori, teoreticienii de orientare biologică nu au ţinut cont de aceştia în cele din urmă. Din punctul lor de vedere, psihologii convinşi de importanţa caracteristicilor dobîndite neglijează în general factorii biologici (Money, 1988).

Probleme de metodă

Deşi rezultatele lui şi Maccoby Jacklin au fost reproduse de studii ulterioare, anumite probleme metodologice au pus în discuţie credibilitatea lor. Astăzi se utilizează tehnici statistice avansate bazate pe analiza detaliată a rapoartelor de cercetare individuale în scopul integrării unor vaste serii de studii (Glass, McGaw şi

Smith, 1981). Aceste tehnici de meta-analiză permit cercetătorilor să evalueze amplitudinea unui efect pe parcursul unei singure experienţe, sau să stabilească o medie plecînd de la o serie de rezultate. Se utilizează „w2" pentru evaluarea variabilităţii şi „d" pentru estimarea magnitudinii diferenţei între grupuri. Desigur oă direcţia diferenţelor apărute în performanţa medie este importantă, însă amploarea acestora este de o semnificaţie comparabilă.

Cercetări recente efectuate asupra diferenţelor între sexe

La începutul acestui secol, studiile efectuate asupra diferenţelor individuale au luat o amploare deosebită. Psihologii americani au adoptat cu încîntare testele de inteligenţă concepute în laboratorul parizian al lui Alfred Binet. Interesul stîrnit de diferenţele între sexe a determinat apariţia a numeroase teste bazate pe capacităţile perceptive şi motrice, cît şi pe aptitudinile cognitive (Ellis, 1930). în timp ce studiile asupra diferenţelor individuale precum vîrsta, personalitatea sau cultura au proliferat şi antrenat dezvoltarea unor noi subdiviziuni disciplinare (psihologia dezvoltării, psihologia personalităţii şi psihologia interculturală), studiul diferenţelor între sexe stagna. McGuiness (1987) explică faptul că cercetarea în acest domeniu nu a reuşit să dea naştere la o nouă disciplină, care să dispună de cercetări şi formulări teoretice proprii, avînd în vedere refuzul feministelor şi educatorilor de a lua în considerare toate datele indicînd prezenţa unei oarecare diferenţe între sexe.

Relaţii sociale şi dezvoltare cognitivă

Ideea de bază a cercetărilor din Geneva cu privire la dezvoltarea socială a inteligenţei este durkheimiană: orginea categoriilor fundamentale ale gîndirii trebuie căutată în structura relaţiilor sociale, lucru valabil şi pentru ordonarea acestor categorii la copil. Pentru a explica dezvoltarea cognitivă individuală, trebuie introdusă mai ales ideea unei prestructurări a mediului social corespunzător unor norme, reprezentări, reguli sau - ca să utilizăm noţiuni mai noi -scenarii sau scripts (Abelson, 1981 ; Nelson, 1981) care organizează interacţiunile sociale la care indivizii trebuie să participe. Aceste organizări de ordin social sînt cele care îl împing pe individ la organizări ale propriilor lui activităţi asupra mediului. în alte părţi (Doise şi Palmonari, 1984), o concepţie de cauzalitate în spirală a fost descrisă cu mai multe detalii.

O logică a drepturilor şi îndatoririlor

în versiunea clasică a problemei de selecţie a lui Wason (1968), patru cărţi de joc sînt aliniate în faţa subiectului. Pe două din aceste cărţi figurează literele E şi, respectiv, K, iar pe celelalte două cifrele 4 şi, respectiv, 7. Subiecţii sînt informaţi că fiecare carte are o literă pe o faţă şi o cifră pe cealaltă. Problema constă în indicarea cărţilor care trebuie întoarse pentru a verifica veridicitatea regulii: „Dacă o carte are o vocală pe o faţă, atunci ea are o cifră pară pe cealaltă. Majoritatea subiecţilor indică întoarcerea cărţii cu £ şi a celei cu 4. Prima alegere e bună, căci o cifră impară pe faţa cealaltă ar duce la concluzia că regula e falsă; însă a doua alegere nu este adecvată, deoarece şi în cazul unei vocale, şi al unei consoane, nu se obţine nici o informaţie cu privire la veridicitatea regulii.

Назад Вперед
Наверх